Este greu sa ne
imaginam sarbatoarea Invierii lui Hristos fara a avea un cos de Paste. In
mod traditional, aceste cosuri sunt umplute cu fel si fel de delicii culinare,
in special cu ciocolata si jeleuri, in forma de oua si, desigur, de iepurasi.
Ouale si iepurasii din cosurile de Paste pot fi, de asemenea, din plastic sau
din alte materiale, sau pot fi acoperite cu ciocolata si cu un continut de
crema, de inghetata sau dintr-un alt tip de ciocolata. Dar te-ai intrebat
vreodata de unde provine ideea de cosuri de Paste?
La fel ca sarbatoarea
Pastelui, cosul de Paste este un rezultat al confluentei mai multor traditii si
culturi din diferite tari. Unele dintre aceste traditii sunt iudeo-cresinte, in
timp ce altele sunt, pur si simplu, pagane.
In Europa Antica,
echinoctiul de primavara sau primavara in sine avea o semnificatie aparte.
Pamanturile originale ale popoarelor indo-ariene – stramosii celor mai multe
grupuri etnice si lingvistice din Europa, precum Armenia, Kurdistan, Iran,
Afganistan si India – aveau ierni lungi si amare. Astfel, primavara era
considerata un timp de reinnoire si renastere a naturii.
In randul popoarelor
vorbitoare de limba semitica din Orientul Mijlociu Antic, printre care se
numara evreii, arabii, babilonienii asirienii si altii, exista traditia de a
aduce primele rasaduri ale perioadei de vegetatie la templele sfinte, in scopul
de a asigura o recolta de succes pe intreaga perioada a anului. Aceasta conexiune
a agriculturii cu religia este, de asemenea, reflectata in relatia dintre
sarbatoarea Pastelui si ciclurile lunii. Pastele are intotdeauna loc in
duminica ce urmeaza dupa prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara.
Pentru fermieri, aceasta faza a lunii este intotdeauna importanta in
determinarea momentului in care sa planteze primele seminte.
Traditia cosurilor de
Paste este, intr-adevar, mai strans legata de crestinismul occidental. In
Biserica Romano-Catolica, cosurile de Paste sunt doar o mica parte a unui
intreg sezon de ritualuri si traditii care incep cu 46 de zile inainte de
Pastele in sine. In cele 46 de zile are loc Postul Mare, in care crestinii nu
au voie sa pacatuiasca spiritual, dar nici carnal. Dupa cele 46 zile lungi de
post, insa, crestinii vor tine o masa mare si imbelsugata, in care vor consuma
oua fierte, friptura de miel, cozonaci si multe alte preparate culinare
traditionale. De asemenea, in prima zi de Paste, oamenii isi fac cadouri niste
cosuri umplute cu iepurasi si oua de ciocolata, oua vopsite, dar si alte
alimente, in functie de dorintele fiecaruia.
